Guta este o forma comuna de artrita, caracterizata prin dureri bruste, in general la degetul mare de la picior. Descopera in cadrul acestui articol tot ce trebuie sa stii despre aceasta afectiune: care sunt cauzele aparitiei si factorii de risc, cum evolueaza, cum se diagnosticheaza, ce optiuni de tratament exista si ce masuri poti lua pentru a preveni guta. Boala poate fi complexa, insa, cu cat pacientul este mai informat, cu atat o va gestiona mai eficient.
Ce este guta?
Guta este o forma raspandita de artrita care declanseaza dureri articulare bruste si intense. De obicei, afecteaza o singura articulatie, mai exact pe cea a degetului mare de la picior. Afectiunea oscileaza intre eruptii foarte dureroase si remisiuni fara simptome. Aceste crize severe, marcate de umflare, roseata si sensibilitate, pot avansa in artrita gutoasa.
Cauzele aparitiei gutei
Acidul uric crescut
Cauza de baza a gutei este hiperuricemia. Cand nivelul de acid uric din sange este prea ridicat, faciliteaza formarea unor cristale, ca urmare a descompunerii purinelor (compusi naturali gasiti in organism si alimentele consumate). Aceste cristale se acumuleaza in articulatii, provocand inflamatii si dureri chinuitoare. Desi hiperuricemia nu duce intotdeauna la guta, ea declanseaza conditiile necesare pentru debutul acesteia.
Obezitatea si alimentatia bogata in carne
Obezitatea si o dieta bogata in carne contribuie la aparitia gutei prin cresterea productiei de acid uric. Excesul de greutate creste nivelul de acid uric prin stimularea producerii acestuia, iar carnea accentueaza acumularea de acid uric pe masura ce purinele se descompun. Totodata, tesutul adipos elibereaza compusi inflamatori care impiedica si mai mult eliminarea acidului uric. Acesti factori cresc riscul de hiperuricemie, implicit de depuneri de cristale in articulatii.
Alcoolul
Alcoolul contribuie la aparitia gutei prin impiedicarea capacitatii organismului de a procesa si excreta acidul uric. Cand alcoolul este metabolizat, el genereaza compusi care inhiba eliminarea acidului uric de catre rinichi. In acelasi timp, consumul de alcool poate duce la deshidratare, reducerea volumului de urina si concentrarea nivelului de acid uric, favorizand formarea cristalelor. In plus, consumul de alcool interfereaza cu descompunerea purinelor, care genereaza acid uric. Astfel, combinatia acestor efecte are ca rezultat cresterea nivelului de acid uric in sange, favorizand dezvoltarea gutei.
Unele medicamente si tratamente
Anumite medicamente si tratamente pot contribui la dezvoltarea sau intensificarea gutei. Lista include:
- diuretice folosite pentru a trata hipertensiunea arteriala si edemul
- utilizarea prelungita a aspirinei
- ciclosporina, un medicament imunosupresor, utilizat dupa transplanturile de organe
- dozele mari de niacina (vitamina B3)
- unele medicamente pentru chimioterapie, care pot provoca descompunerea rapida a celulelor canceroase, eliberand purine si crescand productia de acid uric
- imunosupresoare, folosite pentru a gestiona bolile autoimune
Boli cronice grave
Mai multe boli cronice grave pot contribui la dezvoltarea gutei, cele mai comune fiind bolile de rinichi, hipertensiunea arteriala, diabetul, insuficienta cardiaca, obezitatea, hiperlipidemie si psoriazis.
Cauze genetice
Factorii genetici joaca de asemenea un rol in susceptibilitatea la guta. Variatiile genelor implicate in reglarea acidului uric, sindromul Lesch-Nyhan si sindromul Kelley-Seegmiller, dar si antecedentele familiale de guta cresc probabilitatea de a dezvolta aceasta afectiune. Predispozitia genetica influenteaza metabolismul acidului uric, afectand producerea si eliminarea acestuia.
Simptomele gutei
Guta se manifesta cu debut brusc, in general nocturn, al simptomelor. Afecteaza in primul rand degetul mare de la picior, desi orice articulatie poate fi afectata. Se caracteriseaza prin dureri intense, mai ales la 4 pana la 12 ore dupa debut. Disconfortul persistent poate persista cateva zile pana la cateva saptamani dupa eruptie, iar episoadele ulterioare dureaza mai mult si afecteaza mai multe articulatii. Un alt simptom este inflamatia, care face articulatia umflata, sensibila, calda si rosie. Mobilitatea se diminueaza progresiv, limitand miscarea articulatiilor.
Crizele de guta sunt urmate de perioade de remisie fara simptome, care se intind pe saptamani, luni sau chiar cativa ani.
Cum evolueaza guta
Stadiul 1: hiperuricemia asimptomatica
In aceasta etapa, nivelul acidului uric creste fara simptome vizibile. Hiperuricemia, precursorul gutei, se dezvolta pe masura ce acidul uric se acumuleaza in sange. In timp ce pacientii raman asimptomatici, riscul viitoarelor crize de guta creste.
Stadiul 2: artrita gutoasa acuta
In aceasta faza, apar dureri articulare bruste si intense, de obicei noaptea. Cunoscute sub numele de atacuri de guta, aceste episoade aduc durere intense, umflaturi, roseata si caldura articulatiei afectate. Degetul mare de la picior este frecvent afectat, dar si alte articulatii precum gleznele, genunchii, coatele, incheieturile si degetele pot avea de suferit.
Stadiul 3: intervalul gutos asimptomatic
In cele mai multe cazuri, pacientii care au suferit un atac initial vor avea si alte crize de guta. In general, perioadele dintre crize sunt asimptomatice si pot dura cateva saptamani, luni sau chiar ani. Totusi, cand atacurile sunt dese, simptomele sunt intensificate.
Stadiul 4: guta tofica cronica
Cand guta nu este tratata sau este gestionata necorespunzator, progreseaza in acest stadiu avansat. Depozitele de cristale de acid uric se formeaza sub piele si in jurul articulatiilor. Ele pot provoca deformari articulare, umflaturi vizibile si durere cronica. Mai mult, in acest stadiu guta poate afecta mai multe articulatii, iar perioadele fara simptome se pot scurta.
Cum poate fi diagnosticata guta
Guta este diagnosticata prin consultatie medicala si teste de laborator. Doctorul iti va evalua simptomele si va pune intrebari despre stilul de viata si istoricul familial. Analizele de sange masoara nivelurile crescute de acid uric, ajutand la stabilirea unui diagnostic. Analiza lichidului sinovial, obtinuta prin aspiratie articulara, poate confirma prezenta cristalelor de urat. Testele imagistice precum radiografiile ajuta la vizualizarea leziunilor articulare sau a depunerilor de tofilor gutosi, nodulii care apar din cauza acumularii de cristale.
Cum se trateaza guta
Tratamentul initial
In timpul primului atac de guta, sunt prescrise de obicei medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, colchicina sau corticosteroizi pentru a atenua durerea si inflamatia. Se recomanda odihna, gheata si ridicarea articulatiei afectate. Imbunatatirea stilului de viata, cum ar fi modificarile alimentare si gestionarea greutatii, ajuta la controlul nivelului de acid uric.
Tratament de intretinere
Managementul pe termen lung implica utilizarea continua a medicamentelor care scad uratii, cum ar fi alopurinolul sau probenecidul. Aceste medicamente reduc nivelul de acid uric, scazand probabilitatea atacurilor recurente si a formarii de tofi. Monitorizarea regulata asigura un tratament eficient.
Tratament in cazul agravarii gutei
Pentru cazurile severe pot fi necesari corticosteroizi intravenosi, medicamente antiinflamatoare sau aspiratie articulara pentru a gestiona durerea si inflamatia intensa.
Tratament ambulator
Pacientilor cu crize mai usoare de guta li se prescriu antiinflamatoare nesteroidiene, colchicina sau corticosteroizi. Odihna, hidratarea si gestionarea durerii ajuta la atenuarea simptomelor.
Tratament chirurgical
Interventia chirurgicala este luata in considerare atunci cand tofii provoaca leziuni articulare sau afecteaza mobilitatea. Indepartarea tofilor sau repararea articulatiilor pot fi efectuate pentru a imbunatati functia si a reduce durerea.
Cum poate fi prevenita aparitia gutei
Guta poate fi prevenita prin diferite strategii. Pentru inceput, se recomanda limitarea consumului de alimente bogate in purine, cum ar fi carnea rosie, organele si fructele de mare. Alege produse lactate cu continut scazut de grasimi, cereale integrale si legume. De asemenea, mentine corpul hidratat pentru a ajuta la eliminarea acidului uric. In caz de supraponderabilitate sau obezitate, se recomanda atat o dieta sanatoasa, cat si exercitii fizice regulate. Atentie, pierderea rapida in greutate poate declansa crize de guta. Evita dietele rapide si concentreaza-te mai degraba pe metode de pierdere in greutate treptate. Totodata, redu consumul de alcool, in special de bere si bauturi spirtoase.
Daca sunt prescrise medicamente care scad uratii, trebuie luate conform instructiunilor medicului pentru a gestiona nivelurile de acid uric. Nu in ultimul rand, afectiunile medicale care pot contribui la guta trebuie monitorizate si gestionate eficient. Prin adoptarea acestor masuri preventive, pacientii pot reduce riscul de a dezvolta guta si pot minimiza frecventa si severitatea atacurilor de guta.
Regim alimentar pentru guta
Alimente care trebuie evitate la guta
Persoanele cu guta ar trebui sa limiteze sau sa evite alimentele bogate in purine, cum ar fi carnea rosie, organele, crustaceele, dar si bauturile dulci. Alcoolul, in special berea si bauturile spirtoase, trebuie reduse la minimum.
Alimente permise la guta
Pot fi incluse in dieta lactate cu un continut scazut de grasimi, tofu, leguminoase, cereale integrale si majoritatea fructelor, pentru un plus de vitamine. Mentinerea hidratarii cu apa si ceaiuri din plante ajuta la excretia acidului uric. Totodata, poti lua in calcul suplimentele alimentare. Iata 5 produse disponibile la GoVita care pot fi utile in gestionarea gutei.
Visine Extract Tart Cherry 1200 mg – 90 de capsule cu eliberare rapida reprezinta o sursa naturala de antioxidanti polifenoli si ajuta organismul sa metabolizeze in mod natural acid uric. Suplimentul este util si pentru un somn odihnitor, este un cardiovascular natural si ajuta la protejarea impotriva radicalilor liberi care dauneaza celulelor. Doza zilnica recomandata este de 1 capsula de 2 ori pe zi, in timpul mesei.
Otet din cidru de mere 600 mg – 200 tablete poate fi util in cazurile de anchilozare artritica, insa are beneficii si pentru problemele dermatologice, durerile de cap, celulita, matreata, digestie lenta sau obezitate. Doza zilnica recomandata este de 1 tableta pe zi, de preferat in timpul mesei.
Patrunjel 450 mg – 100 capsule are proprietati benefice pentru sanatatea intregului organism. Este util in hipertensiunea arteriala, imbunatateste imunitatea, neutralizeaza efectul nociv al radicalilor liberi asupra organismului si detoxifica organismul. Doza zilnica recomandata este de 2 capsule de 3 ori pe zi, de preferat in timpul mesei.
Quercetin cu bromelain – 120 capsule sustine sanatatea sistemului vascular si mentine o presiune arteriala normala. In plus, limiteaza reactiile alergice, sustine un raspuns imun echilibrat si protejeaza celulele in fata actiunii radicalilor liberi. Doza zilnica recomandata este de 2 capsule cu 20 de minute inainte de masa, de 2 ori pe zi.
Seminte de telina 500 mg – 100 capsule este un supliment care regleaza tensiunea arteriala, reduce colesterolul si est ebenefic in curele de slabire. Este util si impotriva cancerului de san, pentru a trata constipatia si in sindromul pre-menstrual. Doza zilnica recomandata este de 1 capsula pe zi, de preferat inainte de masa.
Concluzii
Adoptand o dieta echilibrata, bogata in alimente cu continut scazut de purine si antiinflamatoare, poti reduce riscul aparitiei crizelor de guta. Exercitiile regulate, gestionarea greutatii si mentinerea hidratarii sustin si mai mult eforturile de prevenire. Cu aceste masuri proactive, impactul gutei poate fi atenuat, permitand imbunatatirea calitatii vietii si reducerea disconfortului
Surse:
- “Gout.” Centers for Disease Control and Prevention, 2023, www.cdc.gov/arthritis/basics/gout.html. Accesat la 10 august 2023.
- “Gout.” NHS, 2023, www.nhs.uk/conditions/gout/. Accesat la 10 august 2023.
- “Gout – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/symptoms-causes/syc-20372897. Accesat la 10 august 2023.
