Fiecare dintre noi se confrunta cu diverse surse de stres de-a lungul vietii. De la probleme personale pana la presiune la locul de munca, traim intr-o lume agitata care ne poate afecta sanatatea. De aceea, in articolul de azi discutam despre stres si efectele sale, pentru a te ajuta sa gestionezi mai bine situatiile dificile. Descopera tipurile de stres, cauzele si simptomele sale, metode de diagnostic, precum si strategiile de care sa tii cont pentru a-ti imbunatati sanatatea mentala si fizica.
Ce este stresul?
Stresul este modul in care corpul nostru reactioneaza la presiune. In general, apare atunci cand ne confruntam cu ceva nou sau neasteptat, care ameninta echilibrul nostru interior sau cand simtim ca avem un control redus asupra unei situatii.
Fiecare persoana gestioneaza stresul in mod diferit. Capacitatea noastra de a face fata anumitor situatii dificile poate fi influentata de genetica, evenimentele din primii ani de viata, de personalitatea noastra si de circumstantele sociale si economice.
Cand suntem supusi stresului emotional, corpul nostru produce hormoni care declanseaza reactii de „lupta sau fugi” (fight or flight) si activeaza sistemul nostru imunitar. Aceasta ne ajuta sa reactionam rapid in situatii periculoase, insa, sper deosebire de stramosii nostri care au trait acum sute de mii de ani, noi intampinam alte tipuri de dificultati. De exemplu, a tine o prezentare in fata unei multumi nu prezinta un pericol similar cu un animal salbatic care incearca sa te ucida. Cu toate acestea, creierul nostru continua sa produca hormonii care cauzeaza aceleasi reactii neplacute.
Tipuri de stres: acut vs. cronic
Stresul acut este pe termen scurt si, de obicei, este cea mai comuna forma de stres. Se dezvolta atunci cand luam in considerare presiunile evenimentelor care au avut loc recent sau ne confruntam cu provocari in viitorul apropiat. Factorii de stres acut sunt in general noi si tind sa aiba o solutie clara si imediata. Chiar si cu provocarile mai dificile cu care ne confruntam uneori, exista modalitati posibile de a iesi din situatie. Stresul acut nu provoaca aceeasi cantitate de daune ca stresul cronic, pe termen lung.
Stresul cronic, in schimb, se dezvolta pe o perioada lunga de timp si este mai daunator. Saracia, o familie disfunctionala sau o casnicie nefericita sunt exemple de situatii care pot provoca stres cronic. Apare atunci cand o persoana nu stie cum sau nu poate sa evite factorii de stres si inceteaza sa caute solutii. O experienta traumatica la inceputul vietii poate contribui de asemenea la stresul cronic.
Acest tip de stres face dificila revenirea organismului la un nivel normal de activitate hormonala, ceea ce poate cauza probleme sistemelor cardiovascular, respirator si reproductiv, precum si imunitatii si capacitatii de a avea un somn odihnitor. In multe cazuri, poate continua neobservat, deoarece oamenii se pot obisnui sa se simta agitati si fara speranta.
Cum ne afecteaza stresul corpul si mintea
Din punct de vedere fiziologic, stresul poate declansa reactii de lupta sau fuga, creand tensiune musculara, tulburari digestive si insomnie. Mental, poate induce anxietate, depresie si dificultati de concentrare. Stresul cronic poate contribui la hipertensiune arteriala, boli cardiace si tulburari mintale cronice. In plus, poate slabi sistemul imunitar, crescand riscul de infectii si boli.
Cauzele stresului
Oamenii reactioneaza diferit la situatiile stresante pe care le intalnesc: ceea ce este stresant pentru o persoana poate sa nu fie stresant pentru alta. Pentru unii oameni, doar gandul la un declansator sau la cativa factori declansatori mai mici poate provoca stres. Totodata, afectiunile de sanatate mintala, cum ar fi depresia si anxietate, ii pot face pe unii oameni sa se simta stresati mai usor.
Cele mai comune evenimente importante din viata care pot declansa stres includ problemele de munca, lipsa timpului liber, lipsa banilor, doliul, problemele de familie, bolile si diferite situatii referitoare la relatii, casatorie si divort. Alte cauze de stres raportate frecvent sunt avortul sau pierderea sarcinii, conducerea in trafic intens sau teama de un accidente, sarcina si teama de a deveni parinte, zgomotul excesiv, supraaglomerarea si poluare, incertitudine sau asteptarea unui rezultat important. Unii oameni se confrunta cu stres continuu dupa un eveniment traumatic, cum ar fi un accident sau un fel de abuz. Medicii vor diagnostica acest lucru ca PTSD (Post-traumatic Stress Disorder – Tulburarea de stres post-traumatic).
Simptomele stresului
Efectele stresului pot fi atat fizice, cat si mentale. Iata care sunt semnele la care sa fii atent.
Simptome fizice
Simptomele fizice ale stresului pot varia de la persoana la persoana. Unele dintre cele mai comune sunt tensiune musculara si dureri de cap, tulburari digestive (dureri de stomac sau diaree), palpitatii si ritm cardiac accelerat, transpiratie excesiva, oboseala cronica si dificultati de respiratie. De asemenea, pot aparea dureri si tensiuni in zona gatului si a spatelui, tremuraturi ale mainilor sau ale picioarelor si chiar probleme cu somnul, precum insomniea sau somnul agitat. Aceste simptome fizice pot afecta calitatea vietii si pot indica prezenta unui nivel ridicat de stres in viata unei persoane.
Simptome psihologice
Stresul poate afecta profund sanatatea mentala a unei persoane, manifestandu-se prin simptome psihologice ca anxietatea, nervozitatea excesiva si iritabilitatea. Persoanele pot simti oboseala constanta, lipsa de motivatie si de concentrare si pot experimenta sentimente puternice de tristete sau disperare. Sunt frecvente si tulburarile de somn (inclusiv cosmarurile repetate), iar unele persoane pot prezenta chiar si depresie sau atacuri de panica. Autoizolarea sociala sau tendintele de evitare a activitatilor obisnuite pot fi de asemenea semne ale unui stres psihologic intens.
Semnale de alarma pentru stresul cronic
Stresul cronic poate fi greu de recunoscut in stadiile incipiente, dar unele semne de alarma pot indica prezenta sa. Acestea includ persistenta simptomelor de stres timp indelungat, cum ar fi tensiunea musculara constanta sau durerile de cap, oboseala cronica si dificultatile de concentrare. In plus, persoanele pot prezenta schimbari de comportament, printre care iritabilitatea crescuta sau retragerea sociala. Simptomele fizice, cum ar fi problemele digestive sau tulburarile de somn, pot persista sau se pot agrava in timp. Mai mult, exista boli cauzate de stres la care sa fii atent: afectiuni gastrointestinale, anxietate, depresie, tulburari de alimentatie (anorexie, bulimie), obezitate, disfunctii sexuale, hipertensiune, diabet etc.
Diagnosticarea si evaluarea stresului
Autoevaluarea stresului
Autoevaluarea stresului este o modalitate importanta prin care poti sa-ti evaluezi nivelul de stres si impactul asupra vietii. Identifica si monitorizeaza simptomele fizice si psihologice si invata sa recunosti factorilor declansatori ai stresului.
Cand sa cauti ajutor profesional
Este important sa cauti ajutor profesional atunci cand stresul devine coplesitor si interfereaza semnificativ cu viata ta de zi cu zi. Daca simptomele de stres persista sau se agraveaza in ciuda eforturilor tale de auto-gestionare, este recomandat sa consulti un medic sau un psiholog acreditat pentru a primi un tratament pentru stres puternic.
Important! Este indicat sa cauti cat mai rapid ajutor profesional daca stresul te determina sa ai ganduri sau comportamente autodistructive, precum si daca observi schimbari semnificative in comportamentul sau starea ta emotionala.
Strategii de gestionare a stresului
Gestionarea eficienta a stresului implica adoptarea unor strategii adecvate pentru a reduce nivelul de stres si a imbunatati calitatea vietii. Iata ce poate implica un tratament antistres.
Tehnici de relaxare si mindfulness
Tehnicile de relaxare si mindfulness includ meditatia, respiratia profunda, vizualizarea pozitiva, yoga si practici care incurajeaza concentrarea. Prin practicarea lor in mod regulat, poti deveni mai constient de gandurile si emotiile tale si sa iti dezvolti abilitatea de a gestiona stresul mai eficient.
Gestionarea timpului si prioritizarea sarcinilor
O buna gestionare a timpului este deosebit de importanta pentru reducerea stresului si cresterea eficientei in indeplinirea sarcinilor zilnice. Incearca sa iti stabilesti un program clar si realist, sa identifici si prioritizezi sarcinile importante, sa delegi responsabilitati si sa eviti procrastinarea.
Importanta exercitiilor fizice si a dietei echilibrate
Exercitiile fizice, inclusiv mersul pe jos, inotul sau yoga, pot elibera tensiunea musculara si pot imbunatati starea de spirit prin eliberarea de endorfine, substante chimice care combat stresul. Cat despre dieta, cea echilibrata si bogata in nutrienti poate sustine sanatatea fizica si mentala si poate reduce vulnerabilitatea la stres.
Suplimente recomandate pentru stres
Ashwagandha KSM 66 – 90 capsule ajuta corpul sa se adapteze la stres, imbunatateste puterea de concentrare, elimina starile de confuzie si previne oboseala cronica. Mai mult, linisteste fara a provoca incetinirea proceselor mentale şi fiziologice. Doza zilnica recomandata pentru adulti este de 1 capsula de 2 ori pe zi pe stomacul gol sau conform recomandarilor unui medic.
Vitamina B Complex cu Biotina – 90 capsule sustine sanatatea sistemului nervos, asigura cresterea randamentului intelectual, are un efect calmant si ajuta la productia de energie. Doza zilnica recomandata pentru adulti este de 2 comprimate, de preferat in timpul mesei.
Vitamina B Complex + Vitamina C si E – 60 tablete contine toate cele 8 vitamine din complexul B, dar si vitaminele C si E. Suplimentul contribuie la sanatatea sistemului nervos, are un efect pozitiv asupra starii de spirit, scade anxietatea si ofera energie. Doza zilnica recomandata pentru adulti este de 1 tableta, de preferat in timpul mesei.
Stres Redus si Energie Ridicata Adrenal Energy-60 capsule contribuie la gestionarea stresului, imbunatatesc nivelul de energie si mentin vitalitatea. Doza zilnica recomandata pentru adulti este de 2 capsule de doua ori, cu sau fara alimente sau conform indicatiilor unui medic.
L-Teanina(Theanine) 200 mg cu Inositol-60 capsule contribuie la reducerea stesului, anxietatii si iratibilitatii, promveaza relaxarea, imbunatateste calitatea somnului, incude starea de bine si este util pentru imbunatatirea claritatii mentale. Doza zilnica recomandata pentru adulti este de 1 capsula de 1 pana la 2 ori pe zi, dupa cum este necesar, de preferinta pe stomacul gol.
Preventia si gestionarea stresului sunt esentiale pentru a ne mentine sanatatea. Ține cont de strategiile si tehnicile prezentare in acest articol si nu amana un consult medical in cazul in care suspectezi ca suferi de stres cronic.
Surse:
- “Stress: Signs, Symptoms, Management & Prevention.” Cleveland Clinic, 2021, my.clevelandclinic.org/health/articles/11874-stress. Accesat la 19 martie 2024.
- “Why Stress Happens and How to Manage It.” Medical News Today, 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/145855. Accesat la 19 martie 2024.
- “Stress.” Mental Health Foundation, 2021, www.mentalhealth.org.uk/explore-mental-health/a-z-topics/stress. Accesat la 19 martie 2024.